Etpapele realizarii unui proiect didactic

Proiectarea didactica este o activitate de anticipare a pasilor ce urmeaza a fi parcursi pentru realizarea instructiei si educatiei. Analitic vorbind, ea se refera la ansamblul operatiilor de anticipare a obiectivelor, continutului, metodelor si mijloacele lor de invatare, a instrumentelor de evaluare si a relatiilor ce se stabilesc intre toate aceste elemente in contextual unui mod specific de organizare a activitatii didactice.

In legatura cu proiectarea didactica, literatura pedagogica a acreditat si termenul de design instructional ("design al instruirii'), prin care se intelege actul de anticipare, de prefigurare a demersului didactic in scopul de a asigura o desfasurare eficienta a procesului de invatamant.

Importanta design-ului instructional pentru optimizarea activitatii de predare-invatareevaluare este sustinuta si argumentata in mod convingator de R. Gagne si L. Briggs "invatarea trebuie sa fie planificata si nu intamplatoare, astfel incat fiecare persoana sa ajunga cat mai aproape de obiectivele folosirii optime a talentelor sale, sa traiasca o existenta plenara si sa se integreze in mediul fizic si social. Evident, aceasta nu inseamna ca planificarea instruirii va avea ca efect formarea unor indivizi cat mai asemanatori. Dimpotriva, se va obtine o mai mare diversitate. Instruirea planificata isi propune sa-1 ajute pe fiecare individ sa se dezvolte cat mai mult in propriile sale directii.

Designul instructional are, in conceptia autorilor amintiti, urmatoarele caracteristici :

a. planificarea instruirii trebuie facuta pentru fiecare individ (tipul de instruire descries este orientat spre individul uman in dezvoltarea sa de la stadiul de copil pana la cel de adult) ;

b. design-ul instructional cuprinde faze care sunt atat de ordin imediat, cat si de durata ; design-ul in sens imediat este ceea ce face profesorul elaborandu-si planul de lectie, inainte de a realiza predarea; aspectele de ordin mai indepartat ale design-ului instructional vizeaza un set de lectii organizate pe "teme' si care sunt proiectate de profesori sau echipe de profesori ;

c. instruirea proiectata sistematic poate afecta in mare masura dezvoltarea individului ; esential este sa ne asiguram ca nimeni nu este dezavantajat din punct de vedere educativ, ca fiecare are sanse egale de a-si folosi talentele la cel mai inalt nivel ;

d. proiectarea instruirii trebuie sa se bazeze pe cunoasterea modului in care invata fiintele umane, altfel spus, design-ul instructional trebuie sa tina cont de conditiile invatarii, care trebuie stabilite in functie de efectele pe care dorim sa le obtinem.

In spiritul aceleiasi cerinte de rationalizare a activitatii didactice, Gilbert de Landsheere precizeaza ca design-ul instructional (design pedagogic) consta in :

a. a defini obiectivele, la unul sau mai multe niveluri ;

b. a sugera teme de activitate susceptibile de a provoca invatarea in sensul dorit ;

c. a oferi posibilitatea de alegere a metodelor si mijloacelor ;

d. propune instrumente de control al predarii-invatarii ;

e. a determina conditiile prealabile ale unei activitati de invatare eficienta.

Analiza principiilor fundamentale ale design-ului instruirii ne conduce la concluzia ca succesiunea de operatii care ghideaza comportamentul de proiectare si realizare a activitatii didactice, respectiv, succesiunea etapelor anticipate cu o anume probabilitate de catre professor sugereaza existenta unei logici a proiectarii activitatilor didactice, deci a unei structure rationale si coerente care-i permite profesorului sa organizeze si sa aplice cele proiectate.

Experienta a demonstrat ca activitatea didactica devine cu atat mai rodnica, cu cat este mai temeinic si mai minutios pregatita. Nu trebuie sa cadem insa in capcana fetisizarii rolului actiunilor anticipative, pentru ca, oricat de bine ar fi facuta, proiectarea pedagogica nu asigura, prin ea insasi, realizarea unei activitati didactice eficiente. Transpunerea in practica a unui proiect depinde de maiestria, de "harul didactic' al profesorului. Proiectul ramane un ghid de actiune care ofera profesorului mijloace de adaptare subtila la particularitatile fiecarei situatii pedagogice in parte, precum si modalitatile de individualizare a instruirii.

Obiectivele Operationale sunt obiective care descriu cât mai corect posibil, concret şi clar starea finală a şcolarului, deoarece reprezintă o reflectare a rezultatului învăţării, a progresului în cunoaştere şi acţiune înregistrat de şcolar.

Răspund la întrebarea: ce vreau să facă, practic, elevul pentru a demonstra că a recepţionat mesajul? Sau: Spre ce tind eu ca profesor?

Formularea obiectivelor învăţării trebuie făcută în aşa fel încât să poată fi identificată în comportamentul elevilor, respectiv, în ceea ce ei cunosc şi reuşesc să facă.

Caracteristicile obiectivelor operaţionale

1. sunt centrate pe cel ce învaţă

2. sunt centrate pe rezultat, nu pe procesul complex al învăţării

3. achiziţiilor este obiectivă (ce, cât, cum să ştie şi să facă elevul?)

4. conţin comportamente concrete (observabile) şi nu vagi (presupuse)

Competente generale se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe durata unui ciclu de invatamant.

Competente specifice considerate etape in dobandirea competentelor generale, din care sunt derivate, se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe durata unui an scolar.

Atitudinea reprezinta felul de a fi sau de a se comporta (reprezentând adesea o anumită concepție). A lua atitudine reprezinta abilitatea de a-și manifesta poziția, a-și afirma (cu hotărâre) punctul de vedere